Monolog...

Astazi am destul de multe de scris, probabil nu mai stiu cel putin jumatate din ceea ce vroiam sa scriu.
Incep cu monologurile de la romana. La ora de romana a venit randul unei anumite eleve sa prezinte monologul ei. Nimeni nu a inteles mai nimic din ce a spus, dar totusi cu ajutorul profei am extras cateva idei :
1. Era un monolog despre bunica ei.
2. Bunica ei e decedata.
3. Profa : "Aaa, dar bunica ta mai e in viata?"
    Eleva : "Pai........... (nu stiu sigur)"
    Profa (+ toata clasa) : ":))))) =))))))))))))))"
4. Era seara, a fost o pana de curent, "am vegheat lumanarea din fata mea" (asadar, bunica era moarta)
    Clasa : "=))))))))))))) :)))) =)))))))))))"
5. Profesoara a oprit-o din citit deoarece cei din clasa (si ea) nu se puteau opri din ras.

Cel de-al doilea monolog despre care scriu este tot al unei colege, dupa acelasi model, am extras niste idei :
1. Avea sentimente multe si nu stia ce sa faca cu ele.
2. A gasit un borcan.
3. Si-a dat seama ca ii trebuie borcanul foarte mult.
4. A bagat sentimentele in borcan.
5. A amestecat pana a iesit ceva fluid (suc de sentimente =) )
6. Ideea principala : Borcannnnnn!

Al treilea monolog, si acesta al unei colege are un subiect cu totul special :
1. Era la bunici.
2. Bunicul a trimis-o la bunica sa ii duca un cocos.
3. Cocosul era intr-un sac pe care ea l-a lovit de tot ce ii iesea in cale.
4. Cocosul a ajuns la destinatie decedat. (R.I.P. Cocos)
5. Profa : "Si ai omorat cocosul?"
    Eleva : "Pai, da, e o intamplarea adevarata"
    Profa : "Aoleu, cocos killer"
    Clasa : " =)))) :))) =))))))))))))))"

Mai am foarte multe de scris dar deja ma doare capul, oricum discutam alta data despre "Cat sunt 3 tone?", "Aaa, pai 3000 de kilometri".

Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare!